Diferențe semnificative între RO e-Factura și decontul precompletat RO e-TVA: ce poate să însemne, în practică

Decontul precompletat RO e-TVA (formular P300), generat automat de ANAF pe baza datelor din RO e- Factura, este comparat de sistemul informatic al Fiscului cu decontul de TVA depus de contribuabil (D300). Atunci când apar diferențe semnificative între cele două, riscul de control al contribuabilului poate crește, indiferent de cauza reală a diferenței. Diferența constatată între cele două deconturi poate fi, într-o astfel de situație, de ordinul milioanelor de lei. Fiecare astfel de diferență are însă cauze proprii, care se stabilesc doar prin verificare directă, factură cu factură.

Cauze posibile, documentate în practică
Diferențele dintre P300 și D300 pot avea multiple cauze, unele semnalate deja de practicieni și consultanți fiscali:
– decalaje de agregare — situații în care facturi încărcate în e-Factura nu apar reflectate în precompletare;
– decalaje de exigibilitate — TVA la încasare, avansuri facturate într-o perioadă și încasate în alta;
– stornări și corecții raportate cu coduri care nu se agregă corect în sistem;
– cumulare a datelor din surse diferite (e-Factura și D394), care poate genera fie dublări, fie subdimensionări ale valorilor;
– perioade fiscale diferite între momentul emiterii facturii și momentul înregistrării contabile.
Ponderea fiecărei cauze variază de la caz la caz, iar identificarea ei corectă necesită întotdeauna o verificare punctuală, nu o presupunere generală.

Ce obligații are, de fapt, contribuabilul
Un aspect esențial, adesea neclar pentru contribuabili: de la 1 ianuarie 2026, prin OUG nr. 89/2025, a fost eliminată obligația legală de a răspunde la notificările de conformare RO e-TVA, indiferent de mărimea diferenței constatate între P300 și D300, iar absența unui răspuns nu mai este considerată indicator de risc fiscal.
Cu toate acestea, recomandăm ca astfel de diferențe să nu fie ignorate, ci verificate:

1. verificarea permite excluderea unei eventuale erori reale de raportare, care s-ar putea afla în spatele unei diferențe aparent „tehnice”;
2. o discrepanță neexplicată în dosarul fiscal poate deveni un punct de plecare într-o inspecție viitoare, chiar dacă nu există obligație formală de răspuns astăzi;
3. semnalarea către ANAF a unei posibile necorelări contribuie la clarificarea situației, inclusiv în beneficiul contribuabilului.
   Cum procedăm, ca practică recomandată
   Pașii pe care îi aplicăm în astfel de situații:
   • Comparăm, factură cu factură, acest extras cu lista completă a facturilor de achiziție din RO eFactura, pornind de la facturile cu valorile cele mai mari.
   • Descărcăm din SPV arhiva P300 ETVA_detalii , care conține facturile efectiv preluate de ANAF în precompletare.
   • Identificăm tiparul diferenței — un anumit furnizor, o anumită perioadă de încărcare, un tip specific de operațiune (stornări, TVA la încasare etc.).
   • Documentăm intern constatarea, chiar în absența unei obligații de răspuns, pentru a avea un dosar pregătit în cazul unei verificări ulterioare.
   • Transmitem, dacă este cazul, o adresă către organul fiscal competent, prin care semnalăm necorelarea identificată și solicităm verificarea situației — nu ca notă justificativă obligatorie, ci ca demers proactiv, în interesul acurateții propriilor evidențe fiscale.
     Concluzie
     O diferență semnificativă între D300 și decontul precompletat P300 nu trebuie interpretată automat ca eroare a contribuabilului, dar nici ca eroare certă a bazei de date ANAF. Fiecare situație are o cauză proprie, care poate fi stabilită doar printr-o verificare directă, factură cu factură. Recomandăm această verificare de fiecare dată când apare o diferență notabilă, indiferent de absența unei obligații formale de răspuns, pentru a proteja atât corectitudinea raportărilor, cât și poziția contribuabilului în eventualitatea unui control fiscal.

Ati constatat diferente intre Decont 300 si RO e-TVA cu diferențe
pe care nu le puteți explica? Echipa noastră vă poate
ajuta la reconcilierea datelor și, dacă este necesar, la
redactarea corespondenței către organul fiscal
competent.